Scule si echipamente profesionale pentru constructii si curatenie

SFATURI UTILIZARE SCULE ELECTRICE

Cand achizitionam un echipament, cel mai important lucru este sa respectam strict destinatia masinii, de exemplu, sa nu utilizam o masina de gaurit obisnuita pentru a amesteca mortar. Nici rotopercutorul nu este recomandat pentru a amesteca materiale, din cauza ca este conceput sa realizeze un anumit tip de lucrare, iar daca este folosit la o lucrare similara, dar care necesita un efort sporit, cum este amestecarea materialelor de tencuiala care sunt vascoase, efortul fiind mai mare, utilizarea duce la uzura prematura a mecanismului masinii, indiferent de marca si de calitatile ei. Acest lucru este valabil si pentru masinile de gaurit obisnuite. Pentru acest tip de lucrari exista masini cu mecanisme mult mai robuste, special proiectate pentru un astfel de efort. Noi incercam sa convingem clientii sa nu foloseasca echipamentul in alte moduri si la alte tipuri de lucrari decat destinatia sa principala.

Întretinerea ciocanelor rotopercutoare

Desi sunt masini destinate sa lucreze în conditii dure, de santier, este eronat sa se creada ca ciocanele rotopercutoare nu au nevoie de întretinere. La fel ca si automobilul dumneavoastra caruia îi schimbati periodic uleiul, filtrele, bujiile si al carui parbriz îl stergeti de praf în fiecare zi, ciocanele rotopercutoare au si ele nevoie de întretinere, care, efectuata corect si la timp, evita deteriorarea acestora si asigura performante de lucru constante.

Întretinerea si verificarea zilnica se va efectua de catre utilizator si consta în:

1. Curatirea de praf a cozii burghielor si a mecanismului de prindere SDS Plus sau SDS Max cu ajutorul unei cârpe curate si ungerea acestora cu vaselina;
2. Curatirea de praf a orificiilor de ventilatie ale motorului;
3. Curatirea de praf a întrerupatorului de pornire - oprire;
4. Verificarea vizuala a etanseitatii masinii si a mecanismului de prindere a burghielor SDS Plus sau SDS Max;
5. Verificarea auditiva a functionarii corecte a masinii (nu se aud zgomote deosebite din interior - rulmenti gripati, angrenaje cu dinti rupti, zgomote la colector);
6. Verificarea vizuala a izolatiei cablului electric de alimentare si a stecherului.

Verificarea si întretinerea periodica (la fiecare 6 - 12 luni de exploatare) se va efectua numai într-o unitate service autorizata si consta în:

1. Verificarea uzurii periilor de carbune si înlocuirea acestora (daca este cazul);
2. Verificarea uzurii colectorului;
3. Verificarea vaselinei din reductor si înlocuirea acesteia (daca este cazul);
4. Verificarea garniturilor de etansare si înlocuirea acestora (daca este cazul);
5. Verificarea si reglarea cuplajului de protectie la suprasarcina;
6. Verificarea rulmentilor si înloŹcuirea acestora (daca este cazul).

Timpul de lucru cu o scula electrica

Mulţi utilizatori de scule electrice supraevaluează timpul în care lucrează efectiv cu o sculă electrică. Timp efectiv de lucru este considerat a fi numai timpul cât aceasta este pornită şi se lucrează efectiv cu ea. În medie acest timp este între 10 şi 30 minute zilnic, iar în cazul câtorva aplicaţii extreme, de maximum 3 ore/zi. Următorul tabel prezintă o selecţie de scule electrice considerate ca fiind critice în ceea ce priveşte vibraţiile, şi timpii uzuali efectivi de lucru cu acestea.

Timpi de pornire conform CEN

Sfaturi generale la gaurire

1. Alegeti cel mai adecvat burghiu pentru aplicatie, tinand cont de materialul ce trebuie prelucrat, de capabilitatea masinii si a fluidului de racire utilizat.

2. Elasticitatea dintre piesa de prelucrat si axul masini unelte poate cauza distrugerea burghiului si a piesei sau masinii unelte - asigurati-va ca aveti in permanenta maximum de stabilitate.

3. Prinderea sculei este un aspect important al operatiei de gaurire, si nu trebuie sa I se permita burghiului sa patineze sau sa se roteasca in port-scula.

4. Utilizarea unui fluid de racire si lubrifiere adecvat este obligatorie functie de particularitatile operatiei de gaurire. Cand folositi fluide de racire si unegere, asigurati un debit suficient in special pe varful burghiului.

5. Evacuarea aschiilor la gaurire este esentiala pentru o gaurire corecta. Nu permiteti ca aschiile sa stationeze pe canalele de evacuare.

6. Cand reascutiti un burghiu, asigurati-va ca geometria varfului sa realizat corect si ca orice urma de uzura a fost indepartata.

Cazuri de gauriri speciale

În afara de gaurirea normala a betonului, pe santier se pot întâlni si un numar de cazuri deosebite, speciale cum este gaurirea adânca (peste jumatate de metru).

Gaurirea adânca la diametre medii - mari (16-40 mm) se executa cu burghie similare cu cele pentru gaurirea normala, dar de lungimi mai mari. Pentru un decurs normal al operatiunii trebuie respectate un set de reguli pe care îl vom prezenta în continuare pas cu pas.

Se va efectua initial o gaura la acelasi diametru, dar cu un burghiu scurt. De exemplu pentru gaurirea la 22 cu adâncimea de 800 mm se va utiliza întâi un burghiu de 22 x 400 mm, apoi se va continua cu burghiul lung de 22 x 950 mm. Gaurirea directa cu burghiul lung este contraindicata, putând duce la ruperea acestuia si la uzura lui prematura.

Nu se vor efectua pregauriri cu diametre mai mici. De exemplu nu este indicata efectuarea unei pregauriri cu 16 urmata de o gaurire finala cu 22 datorita cresterii puternice a cuplului rezistent.

Se va scoate periodic burghiul din gaura pentru a evacua praful, a usura efortul masinii si pentru a micsora uzura spiralei burghiului.

Trebuie ales un ciocan rotopercutor cu un cuplu mai mare, deoarece la gaurirea adânca cu burghiul apar frecari mari între burghiu si gaura.

Gaurirea adânca la diametre mari (50-80 mm) se realizeaza cu burghie-freza speciale alcatuite dintr-un cap de gaurire cu pastile widia, care se monteaza prin însurubare pe coada SDS Max care se prinde în masina. Prin intercalarea între capul de gaurire si coada a unor prelungitoare, se pot obtine adâncimi de gaurire pâna la 1,5 m. 

Gaurirea la diametre mari si foarte mari
Gaurirea la diametre mari si foarte mari în beton se poate realiza cu ajutorul sculelor corespunzatoare (freze pentru diametrele de 40-80 mm si carote pentru diametrele de 80-150 mm).

Gaurirea betonului armat
Gaurirea betonului armat cu ajutorul ciocanelor rotopercutante este extrem de dificila. Desi unii producatori sustin ca se poate efectua gaurirea betonului armat cu ciocanele rotopercutoare utilizând burghie sau scule speciale (burghie speciale, freze, carote), acest lucru este posibil numai pentru armatura subtire (6-8 mm) si într-un timp foarte lung. Exista de asemenea riscul major al spargerii sau dezlipirii pastilei widia din vârful burghiului.

Utilizarea unui detector de metale poate ajuta pentru evitarea gauririi pe directia armaturii. Ramânem la parerea ca betonul armat se poate gauri în conditii bune numai utilizând masini de carotat cu carota diamantata, masini despre care vom vorbi într-unul din numerele viitoare.

Gaurirea peretilor cu acoperiri fragile
Pentru gaurirea peretilor acoperiti cu faianta, gresie, marmura sau alte materiale fragile apare riscul spargerii acestora în cazul gauririi cu percutie.În continuare vom prezenta câteva solutii pentru prevenirea spargerii materialelor.

Se poate lipi pe locul unde urmeaza sa se efectueze gaura, o bucata de banda izolatoare ce are ca rol limitarea fisurarii materialului.

Se începe lucrul cu ciocanul rotopercutor pe pozitia "fara percutie". Dupa ce burghiul a patruns aproximativ 2-3 mm în material, se trece ciocanul pe pozitia "cu percutie" si se continua gaurirea.

Se mai poate utiliza masina de gaurit cu carota diamantata, masina care poate gauri materialele de constructie fara percutie, evitând astfel riscul de spargere sau fisurare. Masina de gaurit si carotele diamantate sunt însa costisitoare, aceasta tehnologie fiind utilizata mai ales în cazul gauririi betonului armat.